Interviuri

Spuneam intr-un post anterior ca imi caut un loc de munca. Am terminat Stiinte Economice deci nu sunt specializat pe nimic. Super tare.

Asa ca am inceput sa rasfoiesc ziarele online cu oferte de locuri de munca. Nu am pretentii mari. Nici nu as avea cum sa am. Proaspat absolvent, am terminat numai anul acesta vreo 16-17000 de “economisti” si stam toti ca dobitocii cu diploma in mana poate-poate o sa fie impresionat cineva de noi.

Eu nu ma pricep la modul serios de nimic special. Cand am venit la facultate vroiam sa vand masini dupa ce o termin. Desigur, asta in 2007, cand vanzarile de automobile atingeau cifre uriase si unii nu puteau produce cat trebuiau sa vanda.

Am avut o incercare la reprezentanta Audi dupa anul 2, insa acolo se fac angajari doar daca ai masterul terminat. Cand spun “acolo”, nu ma refer strict la Audi, ci in general. Shit zic si am asteptat sa termin odata si masterul. Insa mai e pana atunci asa ca tre’ sa gasesc ceva.

Am fost pana acum la 3 interviuri. Eu ma pricep la interviuri. Adica, vorbesc cu patronul vrute si nevrute si aproape ca devenim prieteni. Doar ca nu am experienta cu vreun loc de munca stabil astfel ca pornesc cu un handicap in fata celorlalti.

La primul interviu am ajuns de la buna ziua cu un tip si dumneavoastra pana la expresii din partea lui de genul “mortii lor de patroni de magazine” si chestii d-astea. Insa a zis la final ca are nevoie de vreo 2 sapt deoarece tre’ sa angajeze inca un om cu experienta si apoi sa ma ia si pe mine. Acum 2 zile am fost la patroana unei firme, o cucoana cam la 50 de ani. Am stat vreo juma’ de ora cu ea si am inceput sa vorbesc ca mai era putin si cred ca vroia sa fie bunica mea, asa de incantata parea. Am stabilit ca ma suna in maxim o saptamana. Au trecut numai 2 zile deci inca mai astept.

Iar ieri am fost la o firma, eram vreo 10 care am intrat pe rand la interviu, fiecare a stat cate maxim 2-3 minute si cand zic maxim zic ca au fost unii care au stat mai putin de un minut.

Intru eu, patronul era un tip la vreo 35 de ani, foarte ok. Am vorbit ce am vorbit si am iesit afara din birou dupa fix 25 de minute ca aia de afara mai ca au adormit acolo. Azi am fost din nou la firma de ieri, pentru partea a 2-a a interviului la care am fost selectat si eu. Tot felul de intrebari, probleme, teste, etc. Si am fost ales pentru partea finala care va cuprinde zilele luni, marti si miercuri. In cazul fericit in care ma voi descurca, salariul va fi dublu decat ma asteptam si decat imi ofereau precedentele doua firme.

Insa imi pun intrebarea, de cand angajarile au ajuns atat de stufoase? Adica 3 serii de interviuri la o singura firma? Nu zic ca nu e ok, din contra, insa am ajuns si noi la un asa nivel? Logic ca imi convine asa, ca eu as pleca din start cu minus in fata unei tinere de 20 de ani cu fusta scurta si decolteu (am uitat sa mentionez ca seful are 35 de ani?), insa in acest fel parca ai senzatia ca nu exista nepotisme sau preferinte in materie de tzatze. Cat de departe poate sa mearga o curva intr-un astfel de interviu? Una a plecat acasa de ieri. Deci, astfel, selectia se poate face mai bine, lucru care ma incanta.

Asa ca urati-mi bafta pentru saptamana viitoare. Daca ma angajeaza, primul salariu il voi bea in stil barbar.